TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

LIBERTATEA - Filozofie

                                LIBERTATEA

       
Vom analiza sistemul de metareguli al recursului la politică din trei perspective: (1) cel al recursului la reguli; (2) cel al aplicării regulilor de către arbitru; (3) cel al raporturilor dintre cei cărora li se aplică regulile.

        Din perspectivele menţionate mai sus, libertatea, dreptatea şi egalitatea sunt denumiri convenabile, dar ambigui. Libertatea, de pildă, poate să apară ca presupoziţie a recursului la reguli, dar şi ca o soluţie la o problemă prin apel la o metaregulă.

       
Repere ale dezbaterii despre libertate

       
Libertatea îi pune manifest în mare dificultate pe cei care încearcă să o gândească atent. Are ea oare vreun rost?nota 1

        Filosofia politică modernă a introdus ideea unei "stări naturale". În această stare există un soi de libertate sălbatică: fiecare este propriul ei/său stăpân. Există însă o ambiguitate care minează ideea aceasta ca atare.

        Pe de o parte, putem interpreta "starea naturală" ca o cale de a ajunge la ideea că nu totul este reglementat. Este vorba despre ceea ce, mai jos, denumim libertatea ca presupoziţie.2

        Pe de altă parte, marea problemă este că tot restul demersului care pleacă de la "starea naturală" este o sofisticată întemeiere a restrângerii acestei libertăţi originare.nota 3 Or, străduinţa oamenilor moderni pare a fi mai degrabă să rezolve problema libertăţii (şi anume să extindă libertatea). Tehnica recursului la starea naturală nu este utilizată aici în forma ei originară.nota 4 Intuiţia de bază este că acţiunile oamenilor sunt întreprinse în condiţiile presupoziţiei libertăţii şi că, precum orice presupoziţie, ea poate fi "solidară" cu stări de lucruri de semn opus, respectiv un fond al cooperării umane reuşite şi altul (arbitrarul) în care se ivesc probleme, pe care, pentru a le rezolva, oamenii inventează reguli.nota 5

        Cum te pot face regulile, care sunt asociate cu constrângeri, mai liber? Dacă lucrul acesta s-ar petrece pe fondul unei stări naturale, ai pierde evident din libertate. Ideea este însă că fondul cu pricina este arbitrarul, o stare în care capriciile cuiva pot împiedica pe altcineva să obţină avantajele scontate de pe urma acţiunii plănuite.

        Tema creionată în alineatul anterior este aceea a supremaţiei dreptului (sau domniei legii). Legătura dintre supremaţia dreptului şi libertate este subliniată, de pildă, de către autori precum Rawls.nota 6 Pe această temă se duce o discuţie subtilă în problema garantării libertătii.

        Pe de o parte, am putea socoti că statul este acela care garantează libertatea. Termenul de "stat de drept", dacă este folosit ca un sinonim pentru "supremaţia dreptului", pune accentul pe rolul statului.

        Pe de altă parte, în viziunea unui autor ca A.V.Dicey, siguranţa libertăţii individuale nu provine dintr-o frază a unui document. Nu are, de asemenea, nici un sens să vorbeşti despre "garantarea" libertăţii. A vorbi despre "garantarea" libertăţii ar sugera că aceasta este un privilegiu acordat de o autoritate aflată deasupra legii obişnuite a ţării.nota 7 Din punctul acesta de vedere, există o prioritatea a principiului libertăţii în raport cu o Constituţie în sensul de sistem de reguli ce stabilesc structura organelor statului şi funcţionarea acestora.

        În clasica analiză a lui A.V. Dicey, nucleul Constitu]iei britanice îl constituie supremaţia dreptului (Supremacy or Rule of Law), ale cărei componente de bază sunt: (1) egalitatea în faţa legii (pe care o putem compara cu antica isonomia); (2) principiul că nimeni nu poate fi pedepsit decât dacă a-ncălcat o lege (nulla poena, nullum crimen sine lege, "nici o pedeapsă, nici o acuzaţie fără lege", în dreptul roman); (3) prioritatea libertăţii individuale în raport cu Constituţia.nota 8

        Dicey a subliniat semnificaţia absenţei dreptului administrativ, ca parte a sistemului de drept care se aplică în cazul acţiunii autorităţilor publice. Din perspectiva supremaţiei dreptului, nu există nici tribunale, nici o reguli speciale după care să se arbitreze în cazul conflictelor ce implică structuri ale statului.

        Impresia multora, nu doar a celor care studiază profesional recursul la politică, este că libertatea individuală are proprietăţi dizolvante (destramă comunităţi, generează "capitalism sălbatic" ş.a.m.d.). Vanberg şi Buchanan au creionat însă un contrast interesant între solidaritate şi încredere.nota 9 Încrederea între oameni este proprie tocmai zonelor unde există libertate individuală.

        La urmă, dar nu ca ultima chestiune în ordinea importanţei, trebuie menţionată chiar formularea condiţiilor în care se pune problema libertăţii. Condiţia asupra căreia ne concentrăm atenţia în continuare este lipsa unui scop comun.10

       

        Libertatea ca presupoziţie

        Ideea centrală a capitolului anterior este că recurgem la reguli pentru că s-a ivit o problemă, un conflict. Altfel nu facem apel la reguli.

        Dacă regulile ar fi ordine pe care trebuie să le urmăm, marea dificultate ar consta în aceea că ori de câte ori întreprind o nouă acţiune ar trebui, explicit sau implicit, să îndeplinesc un ordin. Ies pe uşa casei. Ce ordin îndeplinesc? Să deschid uşa? Să mai fac un pas, apoi altul? Să nu mă întorc? ş.a.m.d. Ar fi o infinitate de ordine de îndeplinit de fapt. Nici chiar dacă aş face asta inconştient, nu aş putea să văd dacă le-am îndeplinit pe toate cum trebuie. Drept care mă mulţumesc să ies pe uşă.

        Chiar dacă ordinele de mai sus nu ar fi concepute în sens pozitiv, ci negativ (ca interdicţii), dificultatea nu ar fi mai mică. Ce nu trebuie să fac atunci când ies pe uşa Universităţii. Să nu sparg geamul? Să nu desfac şuruburile de la mânerele uşii? Să nu iau mânerele cu mine? ş.a.m.d. Dezarmant de multe interdicţii!

        Avantajul ideii "regulilor ca interdicţii" constă însă în punerea în evidenţă a prezumţiei de libertate: tot ce nu este interzis este permis. Opusul acestei prezumţii este prezumţia reglementării. "Legea" (regula), în lumina prezumţiei reglementării, ar trebui să furnizeze indicaţii explicite despre ce trebuie făcut.


Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 58 ori

nota totala 6.25

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 


acasa -
Viata de Student Referate Grile Spiru Haret