ALUMINIUL
Majoritatea metalelor au un luciu caracteristic, deşi unele se corodeaza repede. De asemenea, majoritatea metalelor răman în stare solidă la temperatura camerei, deşi mercurul este lichid. Majoritatea metalelor sunt bune conducătoare de căldură şi electricitate. În industrie, cele mai importante metale neferoase sunt aluminiul, cuprul, zincul, plumbul, staniul şi nichelul. Metalele preţioase aur, platină şi argint au, pe langă rolul lor decorativ şi comercial, multe utilizări industriale importante. Şi, în epoca energiei nucleare, uraniul şi plutoniul oferă perspectiva unor rezerve vaste de energie. Aluminiul este metalul cel mai răspandit, dar o mare parte din el nu poate fi extrasă economic. Aluminiul este un metal ce reacţionează uşor cu alte substanţe, de aceea nu se găseşte niciodată singur, în stare liberă. Majoritatea aluminiului este combinată chimic cu elemente de care nu poate fi separat cu uşurinţă. Argila conţine aproximativ 25% aluminiu în greutate, metalul fiind combinat cu siliciu şi oxigen în compuşi ce se numesc silicaţi de aluminiu. Totuşi, extracţia aluminiului din argilă este mult prea costisitoare pentru a fi de interes comercial. Principalul minereu din care se extrage aluminiul este bauxita, care este bogată în alumină hidratată = oxid de aluminiu combinat cu apă. Zăcăminte de bauxită se găsesc în multe părţi ale lumii, inclusiv în Australia, Jamaica, Guineea şi Rusia. Aluminiul se obţine din bauxită prin electroliză = utilizarea unui curent electric care separă componentele unui compus chimic. În procesul tradiţional, alumina anhidră (fără apă), obţinută din bauxită, se dizolvă în criolit (fluoroaluminat de sodiu) topit. Un curent electric trecut prin această soluţie descompune alumina în oxigen şi aluminiu. Procesul are loc la o temperatură de aproximativ 1000 C. Metalul, care se formează în stare topită, este turnat în matriţe. Produse din aluminiu
Aluminiul se corodează extrem de repede la aer, acoperindu-se cu un strat subţire, dar tare, de oxid. Acesta protejează metalul argintiu de continuarea coroziunii. De aceea aluminiul este folosit la multe articole, de la folii pentru gătit şi ustensile, pană la tocuri de fereastră şi panele de protecţie pentru clădiri. Densitatea aluminiului este aproximativ doar o treime din cea a oţelului. De aceea aluminiul şi diferite aliaje din aluminiu sunt folosite pentru fabricarea unor piese uşoare pentru aeronave. Deşi aluminiul nu este un conducător de electricitate la fel de bun ca şi cuprul, utilizarea sa pentru cabluri este în creştere. Pentru a transmite acelaşi curent ca un cablu de cupru, un cablu de aluminiu trebuie să fie mai gros. Dar este mai ieftin şi cantăreşte doar jumătate cat cuprul, cablurile aeriene de tensiune din aluminiu necesitand suporturi mai puţine. Aluminiul este folosit şi la metalizarea sticlei pentru obţinerea oglinzilor şi pentru fabricarea vopselei de aluminiu, care adesea se aplică pe alte metale, ca înveliş protector.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|