|
BURSA: DEFINIŢIE, PREMISE ŞI TRĂSĂTURI CARACTERISTICE
Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursă reprezintă o alocaţie, iar din punct de vedere etimologic această denumire provine din grecesc “bursa” semnificând săculeţ cu bani.
Din punct de vedere economic, bursa reprezintă o piaţă unde au loc tranzacţii bursiere după o anumită procedură reglementată.
Schimburile, tranzacţiile se cunosc din cele mai vechi timpuri şi se efectuau, la început, sub formă de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Mică a înlocuit trocul tradiţional printr-un schimb de mărfuri contra unor piese din argint şi aur.
În Mesopotamia apare pentru prima dată sistemul de împrumut cu dobândă, la care apelau cei ce doreau să dezvolte o activitate comercială.
Câteva secole mai târziu, în Roma antică, apare categoria de publicani reprezentând comercianţii abilitaţi de către senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Aceştia întemeiau societăţi în comandită pe acţiuni numite societăţi publicanorum, iar acţiunile acestor societăţi se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acţiuni se numeau argentari.
La aproximativ 1000 de ani după prăbuşirea Imperiului Roman, această activitate de schimb apare la genovezi şi la armatorii şi comercianţii veneţieni care, pe durata unei călătorii, constituiau societăţi pe acţiuni ce se dizolvau la sfârşit prin separarea părţilor cu care fiecare a contribuit.
Începând cu secolul XIV, în Franţa, printr-o ordonanţă a lui Filip cel Frumos este dată prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare.
Tot în secolul 14, la Brouge negustorii veniţi din îndepărtatele Indii îşi negociau mărfurile într-un han la familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 săculeţi, de unde şi denumirea de “bursă”.
În continuare, dezvoltarea activităţii economice a determinat apariţia în 1792 a primei burse în America la New York unde se negociau acţiuni ce se derulau sub un platan în faţa unei clădiri din Wall Street.
În mai 1792 se semnează documentul “Barter Wood Agreement”.
În 1848 apare Bursa de la Chicago la intersecţia celor două mari drumuri ce întretăiau America.
La noi în ţară perioada de apariţie a burselor a fost ce a anilor 60 - 70, când în economia românească a pătruns capitalismul sub forma incipientă a societăţilor în comandită pe acţiuni.
În 1920 - 1930 este dată prima lege privind organizarea burselor.
1929 – Legea Madgearu definea bursa ca o “instituţie publică creată cu scopul de a reuni comercianţi sau negustori, industriaşi sau producători, armatori şi asiguratori în vederea negocierii valorilor publice şi private, monedelor, devizelor, mărfurilor, închirierii vapoarelor şi acoperirii riscurilor de orice fel”.
Începând cu 1949, însă, bursele au fost desfiinţate până după 1990.
În 1991 s-a permis înfiinţarea de burse de mărfuri ca societăţi pe acţiuni, iar o dată cu Legea nr. 52/1994 a fost reglementată piaţa bursieră cu componenta ei cea mai activă - piaţa de capital.
Legea 129/2000 reglementează expres bursele de mărfuri.
Ca urmare a analizelor întreprinse de numeroşi specialişti în domeniu, s-a demonstrat că bursa este piaţa cea mai dezvoltată ce poate fi reglementată şi permanent perfecţionată.
Dinamismul vieţii economice a demonstrat că însuşi conceptul de bursă este într-o permanentă dezvoltare.
Cea mai sugestivă definiţie dată bursei este cea a lui Fernand Brendel – “Bursa este ultimul etaj al unei pieţe care nu se mai închide şi care cuprinde şi domină întreaga activitate economică”.
PREMISELE APARIŢIEI PIEŢEI BURSIERE
1. Concentrarea tranzacţiilor - s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, în locuri uşor accesibile şi care să permită realizarea unui volum cât mai mare de tranzacţii, trecând prin fazele de târguri, centre industriale, etc.
2. Necesitatea apariţiei şi dezvoltării normelor imperative ce au reglementat această piaţă.
Încă din Roma antică exista un document numit “colegium mercantorum” ce reglementa desfăşurarea acestor tranzacţii.
În 1771, în timpul Mariei Tereza, este dată prima reglementare în materie de burse, cu referire la bursele de valori.
Acest cadru legal permite dezvoltarea instituţiei ca atare.
3. Demateralizarea schimbului - tranzacţiile se fac cu simboluri ce simbolizează o anumită mafă, iar unitatea de măsură este contractul.
4. Comerţul cu bunuri viitoare – se dezvoltă ca urmare a diferenţei de timp datorată transportului sau sezonalităţii producţiei în raport cu consumul.â
5. Tranzacţionarea efectelor de comerţ (warantul, trata, cambia, conosamentul, etc.).
CARACTERISTICILE BURSEI CA PIAŢĂ
1. Existenţa bursei este condiţionată de existenţa pieţei, ca atare, guvernată de cerinţele de concurenţă liberă. Această concurenţă apare numai dacă piaţa permite manifestarea unei oferte suficient de largi ca volum şi structură, iar cererea să fie solvabilă şi purtătoare de lichidităţi.
Din confruntarea cererii cu oferta se formează cotaţiile bursiere, raport care trebuie să se manifeste liber, neviciat şi care devine informaţie primară în lumea afacerilor.
2. În bursă se tranzacţionează mărfuri cu un anumit specific sau valori mobiliare care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
· să fie fungibile, adică uşor de schimbat (mărfurile în vrac - orz, ovăz);
· să fie uşor standardizabile.
3. Bursa este o piaţă simbolică – unitatea de măsură în tranzacţii este reprezentată de contract.
4. Bursa este o piaţă caracteristică datorită nivelului mare al tranzacţiilor realizate, dar şi al cotaţiilor rezultate.
5. Bursa este o piaţă organizată, reglementată – aceasta trebuie să asigure o totală transparenţă a tranzacţiilor, a informaţiilor pentru participanţii la tranzacţii, să asigure garanţii că afacerea este corectă şi nu a afectat clientul sub nici o formă, fapt ce impune un anumit prestigiu în lumea afacerilor. Însuşi regulamentele de tranzacţionare sunt elementele ce conferă pieţei bursiere caracterul de piaţă organizată.
Cele mai importante burse sunt - pe domenii de activitate:
· metale: Londra – “London Metallic Exchange” (cupru rafinat, cositor, plumb, zinc, aluminiu, nichel, argint); New York – “Commodities Exchange” – COMEX (cupru, plumb, zinc, argint, mercur); Phenan (cositor);
· cereale: Chicago – “Chicago Board of Trade” (grâu, porumb, ovăz); Londra – “Asociaţia de Comerţ pentru cereale şi furaje” – GAFTA; Bangkok;
· cauciuc natural: Kuala Lumpur (15 sortimente de cauciuc natural); Singapore; Londra;
· zahăr: Londra – bursa la termen “London Terminal Sugar Market”; New York (zahăr şi cafea) – “New York Coffee and Sugar Exchange”;
· seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale: Chicago – “Chicago Board of Trade”; Rotterdam – bursă la termen pentru uleiuri comestibile;
· bumbac: New York – “New York Cotton Exchange” (tranzacţii la termen pentru bumbacul american cu fibră medie); Liverpool – bursa pentru tranzacţii pe termen scurt unde sunt cotate 17 sortimente de bumbac din principalele ţări exportatoare (India, Pakistan, etc.);
· piei brute: Chicago – “Chicago Board of Trade” (piei brute umede şi sărate de bovine, viţei, cai, oi şi capre).
Alte burse importante:
· New York Stock Exchange;
· American Stock Exchange;
· RASDAQ;
· Royal Exchange – Londra;
· bursele de la Frankfurt şi Tokyo.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
