|
Cele mai grozave sapatoare de galerii - Biologie |
|
Cele mai grozave sapatoare de galerii:ramele
Toti cunoastem ramele.Ni se par respingatoare si nu ne-am atinge de ele pentru nimic in lume.Numai pescarii le cauta ca nada la undite si adesea copiii pot castiga ceva parale cu furnizarea lor celor care stau linistiti pe marginea baltii sau a raului cu mers incet,sperand intr-o bogata recolta de pesti.
Prin numirea de rame,intelegem de obicei specii de oligochete care sapa galerii in pamantul tuturor continentelor.Restul oligochetelor sunt viermi ce traiesc mai ales in ape dulci.O singura specie a acestei ultime familii traieste in nisipul plajelor scaldate de ape marine.In apele dulci ele constituie o hrana valoroasa a multor animale,printre care si a pestilor.
La noi in tara a trait pana in 1976 cel mai stralucit cunoscator al sistematicii oligochetelor,profesorul Victor Pop de la universitatea din Cluj-Napoca,care pe baza unor noi criterii de structura anatomica a musculaturii si a dispozitiei ei,a creat cea mai moderna clasificare a acestor viermi,care este azi admisa in toata lumea. Profesorul Victor Pop,a fost insa si un extraordinar observator al vietii ramelor,a acestor animale ascunse,si era pe cale sa termine o monografie a Lumbricidelor,opera care a fost finisata de colaboratorul sau cel mai apropiat,fiul sau,Victor V.Pop.
Ramele au un rol insemnat in structura solului.Galeriile care le sapa in pamant permit aerisirea acestuia si respiratia radacinilor,a microfaunei alcatuite din alti viermi si insecte,a reactiilor de oxidare a microorganismelor din sol,iar prin carbonatul de calciu pe care il elimina prin fecale,la asigurarea structurii micrigranulare a solului si la neutralizarea variatiilor de pH.
Darwin sublinieaza in 1881rolul ramelor in structura solului si intr-o lucrare intitulata “Rolul ramelor in formarea pamantului animal”,dezvolta acest subiect aratand ca pamantul care se elimina prin anusul ramelor ,este un nou pamant de cea mai buna calitate.De atunci,multi alti autori au studiat inmixtiunea ramelor din sol.
In general ramele nu le prea vedem,caci fug de lumina si ies la suprafata mai ales noaptea pe roua,sau dupa ploi,atunci cand galeria lor este inundata de ape.Chiar taranul le intalneste numai dupa brazda plugului,unde sunt cautate de ciorile care urmeaza de aproape aratura.Prezenta lor in sol este determinata in primul rand de umezeala,astfel ca numaril lor poate varia de la an la an cu antitatea medie anuala de precipitatii
Ramele se gaseac aproape in toate solurile din regiunile temperate si tropicele.Lipsesc in regiunile nordice,unde frigul si inghetul solului le impiedica activitatea.Aceasta se desfasoara optim intre +7grade si 15 grade C.
Pentru a intelege viata lor si importanta pe care o au,trebuie sa le cunoastem putin alcatuirea corpului.Ramele au un corp cilindric,alcatuit din inele,al caror numar variaza dupa specii.Inspre partea jumatatii anterioare este o zona neteda neinelata,numita clitellum,care secreta un mucus special si joaca un rol insemnat in acuplare si fecundare.Fiecare inel isi are o serie de organe proprii:Nefridia,ganglionii nervosi ventrali,portiunea din vasele de sange dorsala si ventrala,iar in primele 3-7 inele vase dorso-ventrale,cu rol de pompa cardiaca.In lungul tuturor inelelor strabate tubul digestiv,care incepe cu o gura si se continua cu un faringe,esofag,pipota,intestin si anus,fara diferentieri prea evidente intre aceste regiuni.In lungul intestinului exista o indoitura longitudinala,numita tiflosolis,care ii mareste suprafata de absorbtie si in cutele careia se gasesc glande digestive.
Un vas de sange dorsal,prin care sangele circula spre inainte si unul ventral,unite intre ele prin vase dorso-ventrale,strabat de asemenea toate inelele corpului.Sangele lor contine hemoglobina,un pigment cu mare afinitate fata de oxigen si prezenta lui denota de la inceput ca ramele traiesc in medii in care tensiunea oxigenului poate fi scazuta.In inelele 3-4 se gaseste o aglomerare de tesut nervos care alcatuieste ganglionul celebral,care se leaga prin 2 conective periesofagiene,de ganglionii lantului ventral,ce dau in fiecare inel nervi segmentari(senzitivi si motori).Din ganglionul central pornesc nervi spre prostomium,portiunea mobila de deasupra gurii,care este ganglionul principal de explorare a mediului la rame.In unele inele de la mijlocul corpului se gasesc organele exuale,alcatuite din ovare si testicule.In timpul fecundarii,2 indivizi se alatura si prin clitellum isi schimba intre ei spermatozoizii.Ovului fecundat iese in dreptul clitellum-ului,care prin secretia sa ii formeaza un invelis mucos care este apoi saltat de pe un inel pe altul pana la capatul anterior al corpului,unde apare coconul,din care apoi se dezvolta un embrion,apoi un pui,care de obicei are in mic toate numerele de inele caracteristice speciei.Ramele actioneaza asupra solului in 2 modalitatii:1-ele atrag in gaurile lor frunze verzi sau partial putrezite de la suprafata,lucru ce are lor mai ales noaptea,cand partea anterioara a corpului,iese la aer si cu ajutorul prostomium-ului exploreaza terenul din jur,prinzand cu gura si antrenand in galerie diferite frunze,pe care apoi la ascund in anumite regiuni,alcatuind un fel de depozite in care frunzele putrezesc pentru ca apoi sa fie inghitite.Acest fenomen a putut fi urmarit si chiar filmat pe Lumbricus agricola, din gradinile germane,care are o lungime de 40cm si care strange de pe o raza de circa 30cm in jur resturi de hartie de pene,de frunze,devenind astfel un adevarat curatitor nocturn al ierburilor in ordinea de preferinta a frunzelor pe care le inmagazineaza se constata o anumita selectivitate:cu cat acestea contin mai mult tain.cu atat sunt mai putin cautata.
Cantitatea de frunze introduse in sol se evalueaza la 17-20 tone pe hectar si an.Experiente facute pe Lumbricus terrestris arata ca un individ consuma in medie 80mg frunze uscate pe gram tesut proaspat si pe zi,ceea ce revine annual la circa 2000kg pe hectar.Ramele sunt prin careasta hrana animale spaprofage,adica utilizeaza o categorie de substante organice in descompunere,care numai pot fi utilizate de om sub nici o forma.Prin aceasta degradare,substanta putreda intra in circuitul energetic al naturii.Alaturi de bacterii,de ciuperci si de alte cateva forme epigee,ramele joaca un rol important economic in bugetul materiei organice vii si moarte.O masuratoare facuta pe aceeasi specie arata ca din 244g de materie organica pe metru patrat cat exista intr-un sol de pajiste,112g este utilizata pentru nevoile metabolismului general, 56 ptr. Energetice musculara si 42g ptr. Oxidarile sarurilor amoniacale in azotati,astfel ca peste 86% din substanta organica a ecosstemului din sol este prelucrata de rame in ciclul lor vital;2-ramele inghit pamant sapand astfel galerii,din pamant extragand substante organice pe care le deradeaza cu ajutorul enzimelor absorbind ceea ce le este util si eliminand tot in continutul intestinal,resturile catabolismului in special azotat,astfel ca excrementele lor contin foarte multa cantitate de saruri amoniacale si carbonat de calciu.Aceste excremente sunt fixate pe peretii galeriilor cu ajutorul unui mucus secretat de tegument.O parte din excremente pot fi scoase si la exterior.
Dupa evaluarile lui Darwin,la 1hectar de pjiste pot exista cca.133.000 de rame,care prelucreaza prin tubul lor digestiv peste 10.000 kg de pamnt annual,imbogatindu-l pe acesta cu prodisi azotati.In consumarea pamantului cu substante organice,ramele sapa cu atat mai multe galerii cu cat solul este mai sarac in astfel de substante.Prin aceste galerii,contactul solului cu aerul creste cu cca. 3 metri cubi la fiecare m patrat suprafata.Intr-o pajiste putandu-se gasi pana la 1.400 de galerii pe mp.Adancimea acestora depinde de specie:la Lumbricus terrestris si ajunge pana la 102cm;la Octolasium cyaneum la 56cm;la Allolobophora nocturna la 33cm.Dar intr-un acelasi sol se pot gasi impreuna mai multe specii de rame,astfel ca nr. si adancimea galeriilor poate varia de la un loc la altul.Ca urmare a prezentei oxigenului in adancul solului o multime de subst. Organice sunt mineralizate de reactii oxidative produse de bacterii,ciuperci,protozoare sau mici insecte terricole.In sol si prin galerii,in adancul acestuia se pot deci acumula cantitati destul de mari de elemente minerale la 1 hectar,tipm de 1 an,se pot antrena sprea adancuri peste 60kg Na,30 kg fosfor,5 kg K,70kg Ca.
Pe de alta parte,excrementele ramelor depuse pe peretii galeriilor constituie un ingrasamant de cea mai buna calitate prin prezenta in ele a sarurilor de azot.Cantitatea acestor excremente nu este negligabila.O parte a excrementelor se scot de rame la exterior si le gasim depozitate in jurul deschiderii galeriei.Se evalueaza la cca.10tone/ha intr-un sol de padure si 80 tonr/ha pe o pajiste de golf.Dar in pajistile tropicale si fanete cantitatea de excremente adusa la suprafata poate ajunge pana la 210t/ha,Se evalueaza ca in medie ramele prelucreaza pana la 10% din cantitatea de sol in care traiest.Iar in excremente,cca. 70% ramane in galerii si 30% se scot la exterior.
In toate aceste fenomene de sol,ramele joaca mai ales un rol pozitiv.In Australia si in Noua Zeelanda nu au existat ramele noastre.Ele au fost introduse prin importul lor din alte parti ale lumii si rezultatul a lost o imbunatatire a structurii si umiditatii solului si prin acesta a productivitatii acestuia,caci ramele aduceau un proces de ingrasare naturala a solului.Si in vremurile noastre,in pamanturile nou-destelenite din Rusia sai in holderul olandez se duc intentionat rame ptr.ameloiorarea solului.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
descarcat de 3
ori
|
nota totala 10
|
autor: cmc
|
|
|
