|
GRĂSIMI, PROTEINE Şi ZAHARIDE
Corpul omenesc este alcãtuit din celule aranjate ca şi cãrãmizile într-o construcţie. Celulele au nevoie de substanţe nutritive pentru a creşte şi a sa înmulţi, iar aceste substanţe sunt preluate din mâncare.
Grăsimile sunt substanţe organice sintetizate de organismele animale şi vegetale făcând parte din clasa lipidelor.
Grăsimile sunt o sursă de energie şi în general, furnizarea enegiei este mai constantă. În plus, o dată supuse procesului de digesie, o anumită cantitate de grăsimi va fi depozitată în “depozitele de grăsimi” din organism, situate sub piele şi în jurul câtorva organe importante, cum ar fi rinichii, inima şi ficatul. Aceste depozite apără organismul împotrivba frigului şiprotejată oasele şi organele interne împotriva rănilor. Contrar unor teorii la modă, o anumită cantitate de grăsime este esenţială pentru păstrarea sănătăţii.
Aproape toate alimentele conţin grăsimi, cu excepţia majorităţii fructelor şi legumelor.
Produsele animale carne, untură, produse lactate conţin aşa-numitele grăsimi saturate. Nucile, peştele gras, uleiurilr vegetale şi unele margarini uşoare conţin grăsimi nesaturate. Dieticienii recomandă un consum mai mare de grăsimi nesaturate decât de grâsimi saturate. Grăsimile saturate ţncurajează colesterolului, substanţă produsă pe cale naturală în ficat, dar prezentă şi în unele alimente.
Un anumit nivel al colesterolului este esenţial sănătăţii organismului; dar se pare că ficatul este capabil să producă întreaga cantitate de colesterol necesară, fără să fie nevoie să includem în alimentaţie această substanţă.
Aceasta nu înseamnă că alimentele cu un conţinut ridicat de colesterol trebuie evitate, deşi persoanele care au un nivel ridicat de colesterol în organism sunt sfătuite sş reducă consumul acestuia.
Deoarece grăsimile furnizează o energie mai consistentă decăt carbohidraţii, procentajul lor în alimentaţia zilnică trbuie să fie mai mic. De asemenea, acestea sunt mai săţioase decât alte alimente. Nu se poate spune care este cantitatea ideală de grăsime din alimentaţie: clima rece sau activitatea intensă accentueaza nevoia de grăsimi. În general, cel puţin 15% din caloriile zilnice trebuie să provină dsin grăsimi, iar media ar fi 20-30%.
Asemenea carbohidraţilor, dacă consumăm mai mult decât este nevoie organismul, excesul se depune sub formă de grăsime.
PROTEINELE sunt principalele substanţe nutritive ce se află în alimentele pe care la consumăm sunt proteinele, carbohidraţii, grăsimile, vitaminele, mineralele, apa şi fibrele. Proteinele sunt răspăndite în muşchi, oase şi cartilagii, piele, lichide ale corpului şi toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii şi creierul.
Peoteinele pot fi descrise ca substanţe nutritive constitutive ale organismului. În procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate în aminoacizi. Organismul apoi separă şi foloseşte aminoacizi în diferite scopuri. O parte vor fi folosiţi pentru creşterea şi producerea de noi proteine necesare organismului, o altă parte vor fi folosiţi la refacerea ţesuturilor din corp, iar restul vor fi transformaţi în hormoni, anticorpi şi enime.
Proteinele se găsesc în carne, peşte., ouă, lapte şi alte produse lactate, precum şi în seminţe de plante: nuci, boabe de fasole, mazăre şi cereale. Deoarece oamenii aparţin regimului animal, proteinele provenite din surse animale pot fi asimilatemai rapid decât cele din surse vegetale, aşa încât este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină proteine din seminţe de soia, nuci, făină de grâu, sau de seminţe de bumbac, deoarece acestea conţin proteine din clasae superioare.
Deşi proteinele însumează un procentaj ridicat din compoziţia organismului, nu rezultă că trebuie să formeze cea mai mare parte a alimentaţiei. Din punct de vedere procentual, o alimentaţie echilibrată ar trebui să conţină 15-20% alimente bogate în proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat în acest fel, este mai uşor să exprimăm consumul zilnic necesar in grame. Un adoleşcent are nevoie de aproximativ 70-100 de grrame pe zi, iar o femeie adultă 30 grame de proteine pe zi.
ZAHARIDELE sunt substanţe organice naturale care provin din grăsimi vegetale. Zaharidele sunt cunoscute ca produşi naturali încă din cele mai vechi timpuri sub forma sucurilor de fructe şi a mierii de albine.
Zaharidele fac parte din categoria unor substanţe ce sunt constitite din carbon,hidrogen şi oxigen. În zaharide cât şi în apă proporţia de hidrogen şi oxigen sunt egale ceea ce a dus la denumiea lor hidraţi de carbon. Majoritatea zaharidelor au gustul dulce, de aceea au fost numite glucide.
Deoarece zaharidele pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar fi: glucoza, celuloza, zahărul, amidonul ele constituie o bază a materiei vii care are rol energetic în metabolism.
Zaharidele se găsesc atât în corpul animalelor cât şi al omului, iar în fructe este cunoscută sub numele de glucoză. Glucoza este o substanţă solidă, de culoare albă, cristalizată, de două ori şi jumătate mai puţin dulce decât zahărul, si este solubilă in apă.Prin fermentaţie alcoolică, glucoza, în prezenţa drojdiei de bere, se transformă in alcool etilic şi dioxid de carbon, în acest mod se poate obţin vinul dun struguri.
Atunci când în organism are loc oxidarea glucozei se eliberează o cantitate mare de energie, necesară activităţii organismelor. De obicei medicii pentru a întării organismele slăbite ale oamenilor bolnavi administrează injecţii cu glucoză.
În chimie zahărului i se spune zaharoză. În natură zahărul se găseşte în :sfecla de zahăr, în morcovi, în coceanul de porumb, în trestia de zahăr.
Zahărul este sub forma stării solide, cristelizată şi are culoare albă; are un gust dulce, este solubil în apă, dar insolubil în alcool, iar prin încălzire se topeşte.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
