|
ISTORIA FILOSOFIEI Bibliografie obligatorie
Ioan Banu – “Filosofia greacă până la Platon”. Ed. Ştiinţifică 1979
Platon – “Opere”. Ed. Ştiinţifică 1974 sau
Dialoguri în diferite ediţii
Aristotel – “Metafizica” . Ed. Academiei 1975 cap. I
Bacu Fr. – Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea I
Decartes R. – “Discurs asupra metodei de a ne conduce bine raţiunea şi de
a căuta adevărul în ştiinţă” . Ed. Ştiinţifică 1957 cap. I
Kant Im. – “Critica raţiunii pure” . Ed. Ştiinţifică 1969 cap. I
Hegel – “Ştiinţa logicii” . Ed. Academiei 1960 cap. I
Bibliografie facultativă Ghilgames – “Epopee” . Ed. Junimea 1977
Bhose Aniţa – “Eminescu şi Iudia”. Ed. Junimea 1978 cap. 6
“Eminescu şi Budismul”
Gh. Vlăduţescu – “Introducere în istoria filosofiei orientului” Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică” 1980
Vlăduţescu Gh. – “Filosofia în Grecia Veche” Ed. Alleatros 1954
Vlăduţescu Gh. – “Introducere în istoria filosofiei medievale”
Ed. Enciclopedică 1973
Vlăduţescu Gh. – “Istoria filosofiei moderne şi contemporane” vol. I
Ed. Academică 1984
Vlăduţescu Gh. – “Manualul lui Epictet” Ed. Cultura naţională 1925
Filosofia şi istoria filosofiei
Filosofia, statul, obiect, specific
Filosofia şi istoria filosofiei, importanţa acesteia
Filosofia ste o componentă a culturii, a vieţii spirituale, alături de ştiinţa literaturii, artă, religie, acestea formează cultura şi viaţa societăţii.
Ea se află în interelaţii cu celelalte componente dar nu se confundă cu niciuna dintre ele.
Încă din sec. V î.h. Platon spunea că filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.
Hegel spunea că filosofia este floarea cea mai înaltă a culturii. Alţi filosofi au spus că ea este Kiutesenţa unei culturi. Dacă vrei să cunoşti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.
L. Blaga spunea că filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este”.
C-tin R. Matru – ea este o concepţie în care adevărurile vechi sunt îmbrăcate într-o formă nouă.
Filosofia a apărut ca răspuns la întrebările oamenilor, întrebări cum ar fi :
Ce este existenţa ?
Care este raportul dintre existenţa subiectivă şi obiectivă ?
Cum se constituie valoarea de adevăr bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele nefericirii omului pe pământ ?
Ce este fericirea ?
În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând să dea răspunsuri încât filosofia vizează raportul omului cu lumea cu existenţa. Filosofia încearcă să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea situaţiile obişnuite şi limita. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul omului îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajută pe om să opteze în cunoştinţă de cauză de ce oamenii optează pentru anumite realieri. Filosofia îl ajută pe om să se cunoască pe sine să-şi formeze o cunoştinţă de sine care sunt propriile sale realări dar raportată la realitatea socială, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este conştiinţa respectului pentru ceilalţi alături de care trăieşti.
Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei erau puse cunoştinţe din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între discursul filosofic şi cel ştiinţific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditaţiei filosofice.
Părţi componente
Ontologia (grecescul antos = existenţă) şi care este teoria existenţei ca existenţă.
Gnaseologia (cagnas = cunoaştere) este teoria filosofică a cunoaşterii ca răspuns la întrebarea cum ar fi dacă omul poate să cunoască sau nu lumea, cum o cunoaşte, până unde este adevărul.
Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofică a valorilor arată cum se nasc florile, cum se clasifică şi importanţa lor pentru om.
Filosofia istoriei care studiază legile progresului istoric.
Logica – este teoria principiilor gândirii corecte.
Etica – teoria despre morală.
Estetica – teoria filosofică a artei.
Problemele teoretice ale filosofiei sunt în legătură în principal cu raportul dintre existenţa obiectivă şi existenţa subiectivăac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamentală a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentală a fost : “Cum pot să gândesc unitar cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine.”
Acest raport în linii mari implică 3 aspecte.
1. Problema primordialităţii este existenţa de factor primordial sau cea sub
Filosofia se împarte în concepţii filosofice maniste care pot fi materialiste şi idealiste şi dualiste care pun la baza lumii 2 principii care există paralel.
2. Concordanţa dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoaşterii lumii.
3. Rolul omului în creaţia valorilor şi sensul vieţii.
Există mai multe criterii de apreciere a filosofilor.
Specificul filosofiei – chiar din sensul etimologic al termenului care este îngemănarea a 2 cuvinte din limba veche greacă.
philo – iubire pentru înţelepciune
sophia – înţelepciune
Specificul filosofiei – din specificul interogaţiilor – din însăţi domeniul care-l studiază. Deoarece filosofia studiază existenţa în general, legile cele mai generale ale existenţei, ea reprezintă o concepţie generală despre lume deasemeni cunoaşterea filosofiei este o cunoaştere generală în sensul că surprinde trăsăturile generale şi esenţiale ale existenţeinaţionale, sociale şi umane.
Cunoaşterea filosofiei spre deosebire de cunoaşterea ştiinţifică care este profundă şi verificabilă cum filosofia este generală ea se sprijină pe cuvânt ştiinţific dar nu numai pe acesta ci I-a în considerare şi practica social istorică, experienţa umană este cuvântul prin care se raportează lumea la om şi se află locul şi rolul omului în acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat că ştiinţa are nevoie de filosofie, de viziunea ei generală despre lume, mulţi filosofi au fost şi oameni de ştiinţă şi în acelaşi timp filosofia se sprijină pe datele ştiinţei dar nu le preia.
Istoria filosofiei
Este ştiinţa care studiază sistemele filosofice în succesiunea lor istorică pune în evidenţă ? s-a realizat progresul în ? filososofie în acelaşi timp pune în evidenţă mari sisteme filosofice. Cu obiectul istoriei filosofice n-au fost de acord toţi filosofii. Istoria filosofică nu poate fi confundată cu istoria ştiinţei literaturii religiei, specificul ei este ? de ? Obiectul de studiu şi de modalităţi proprii prin care studiază lumea.
Istoria filosofică pune în evidenţă drumul parcurs de gândirea umană, informarea conştiinţei filosofice şi a conştiinţei în general. Ne arată cum
s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru că este mai uşor să vezi cum se fac lucrurile încetul cu încetul decât dacă le ei gata formate. Istoria filosofică ajută la înţelegerea şi interpretarea literaturii. Eminescu mărturisea cine nu cunoaşte filosofia lui Platon.
Istoria filosofică ajută la formarea unei concepţii adecvate despre lume, îl face mai receptiv, mai deschis, să se cunoască pe sine.
Istoria filosofică ne ajută să răspundem la o serie întreagă de probleme, să înţelegem schimbările radicale care se produc în ştiinţă, să ne creem un echi interior ca să putem comunica cu exteriorul.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
