fizicianul francez Armand Hippolyte Louis Fizeau care în 1970 a măsurat velocitatea     exactă a luminii albe prin vid (299.792.458 m\s). De asemenea el a determinat că prin
aer această viteză este cu 3% mai înceată, prin apă cu 25% mai lentă, iar prin sticlă cu
33% mai puţin rapidă.
Astfel, lumina este o formă a radiaţiei electromagnetice similară cu radiaţia calorică ,
undele radio şi razele X care consistă dintr-o serie de oscilaţii foarte rapide a unui câmp
electromagnetic într-o gamă variată de frecvenţe ce pot fi depistate de ochiul uman.
Acesta este capabil ă diferenţieze aproximativ 10 milioane de nuanţe, dar nu percepe lumina ultravioletă spre deosebire de insecte.
Toate senzaţiile coloristice sunt deci produse de vibraţia luminii pe diferite frecvenţe,
între cca. 4 x 10¹⁴  (vibraţii\s) pentru vederea culorii roşu şi până la 7,5 x 10¹⁴ 
(vibraţii\s) pentru violet.
Între aceste două limite este cuprins spectrul ochiului uman depistat prima oară de Isaac
Newton : ROGVAIV (          ;          ;          ;          ;          ;          ;          ).
În concluzie oriunde există lumină vor apărea sigur şi culorile.
Aflâdu-ne într-un secol al iluminării artificiale profund dezvoltate , îmi revin în minte ulti-
mele cuvinte ale lui Goethe  rostite pe patul de moarte la 22 martie 1832 :
<<  Licht, mehr Licht ! >> (germ. “ Lumină, mai multă lumină ! “)

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI