|
NULITATEA ACTULUI JURIDIC
Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii, totusi am desprins din literatura de specialitate o definitie care mi s-a parut elocventa : nulitate este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de evectele contrarii normelor juridice editate pentru incheierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. FUNCTIILE NULITATII
1. Functia preventiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate.
2. Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.
Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri. DELIMITAREA NULITATII
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea.
a) NULITATE-REZOLUTIUNE. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juridic dintre ele. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate. Rezolutionarea consta in desfiintarea unui contract sinalogmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
Asemanari :
-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
-ambele produc efect retroactiv
-ambele sunt, in principiu, juridiciare, deoarece presupun o hotarare a organului dejurisdictie competent
Deosebiri :
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil incheiat
-daca nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, rezolutiunea priveste doar contractele sinalogmatice cu executare uno-ictu
-daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii actului, la rezolutiune, cauza ( neexecutarea culpabila de catre una dintre parti ) este ulterioara momentului incheierii
b) NULITATE-REZILIERE. Rezilierea este incetarea-desfacerea unui contract sinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista ,in esenta, aceleasi asemanari si deosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele, de data aceasta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.
c) NULITATE-CADUCITETE. Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale si independent de vointa autorului actului. Asemanari :
-ambele sunt cazuri de ineficacitate
Deosebiri :
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, caducitatea presupune un act valabil
-daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea produce efecte numai pentru viitor, deoareca pentru trecut nu s-au mai produs nici un fel de efecte ale actului -daca nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului, caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii si straina de vointa autorului actului
d) NULITATE-REVOCARE. Revocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii grafiticatului ori neexecutariiculpabile a sarcinii.
Asemanari :
-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
Deosebiri :
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, inopozabilitatea presupune un act valabil incheiat
-pentru nulitate- efectele privesc atat partile cat si tertii, iar pentru inopozabilitate- efectele actului se produc fata de parti, dar nu se produc fata de terti
-cauzele care determina nulitatea sunt contemporane incheierii actului, pe cand cauzele care determina inopozabilitatea constau in neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii lui
-daca nulitatea relativa poate fi “confirmata” , inopozabilitatea poate fi si inlaturata prin “ratificare” (termenii nu sunt sinonimi)
CLASIFICAREA NULITATII ACTULUI JURIDIC CIVIL Criterii de clasificare :
1. In functie de natura interesului ocrotit, nulitatea este :
a) absoluta
b) relativa
2. In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi :
a) partiala
b) totala
3. Dupa modul de consacrare legislativa, este :
a) nulitate expresa ( textuala )
b) nulitate virtuala ( implicita )
4. Dupa felul conditiei de validitate, nerespectata, nulitatea poate fi :
a) nulitate de fond
b) nulitate de forma
5. Dupa modul de valorificare, nulitatile se impart in :
a) nulitate judiciara
b) nulitate amiabila
Nulitatile presupun darea unei hotarari judecatoresti ( fiind judiciare ). Cauzele de nulitate amabila sunt rare in practica.
1.a) Nulitatea absoluta – este nulitatea care sanctioneaza nerespectarea , la incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc. In legislatie, nulitatea absoluta este desemnata prin formule “nulitatea de drept “ sau “nulitate” sau “nulitate de plin drept “.
1.b) Nulitatea relativa – este nulitatea care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil< a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori personal. Nulitatea relativa este indicata prin formulele : “ actul este anulabil” , “actul este anulat “ .
2.a) Nulitatea partiala – desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridic civil, celelalte efecte ale actului producandu-se deoarece nu contravin legii.
2.b) Nulitatea totala – desfiinteaza actul juridic civil in intregime.
Dintre acestea doua, nulitatea relativa este regula, iar cea absoluta este exceptia.
3.a) Nulitatea expresa – e acea nulitate care este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala ( majoritatea nulitatilor exprese sunt prevazute fie in Codul Civil, fie in alte izvoare ale dreptului civil )
3.b) Nulitatea virtuala – e acea nulitate care nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil.
4.a) Nulitatea de fond – este aceea care intervine in caz de lipsa ori nevalabilitate a unei conditii de fond a actului juridic civil : consimtamant, capacitate, obiect, cauza.
4.b) Nulitatea de forma – intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem.
Cele mai numeroase sunt nulitatile de fond.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
