OBIECTIVUL LUCRĂRII

II. AMBALAREA, ETAPĂ A PRODUCŢIEI

ŞI MARKETINGULUI

Istoria cartonului ondulat se întinde pe o perioadă de peste 100 de ani, iar apariţia acestui material a fost impulsionată de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente până atunci.

Hârtia ondulată mecanic, între două valţuri canelate, a fost obţinută prima dată în Anglia, în anul 1856 şi a fost utilizată în premieră ca ambalaj de către un american, în 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a apărut în 1874, în America, când s-a adăugat, prin lipire, un strat neted de hârtie peste hârtia ondulată.

La începutul secolului XX, apar primele maşini de carton ondulat, iar acest produs se impune în industria ambalajelor din America şi Europa. În timp, producţia de carton ondulat şi ambalaje se dezvoltă în ritm alert, lărgindu-se gama sortimentală şi îmbunătăţindu-se calitatea acestui produs.

Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comerţului, are loc şi diversificarea şi dezvoltarea activităţilor de ambalare şi implicit a producţiei de ambalaje. La nivelul întregii planete, se consideră că aproximativ 99% din producţia de mărfuri se tranzacţionează în stare ambalată.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalajul favorizeazã identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi învaţă cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor. În ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “înveliş din materiale şi forme diferite în care se ambalează un produs pentru transport sau vânzare”. (Frăţilă R., 2001)

Institutul Francez al Ambalajului şi Ambalării propune următoarele definiţii în “Petit glossaire de l’emballage”:

·        ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării acestor operaţii;

·        ambalarea reprezintă oparaţia de obţinere a “primului înveliş aflat în contact direct cu produsul”.

·        Institutul din Marea Britanie furnizează trei direcţii în definirea ambalării (Frăţilă R., 2001):

·        sistem coordonat de pregătire a mărfurilor pentru transport, distribuţie, vânzare cu amănuntul şi consum;

·        cale de asigurare a distribuţiei la consumatorul final, în condiţii optime şi cu costuri minime;

·        funcţie tehnico-economică, care urmăreşte minimizarea costurilor la livrare.

În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie.

Tot în conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definită ca fiind “operaţie, procedeu sau metodă, prin care se asigură cu ajutorul ambalajului, protecţie temporară a produsului”.

În contextul ambalării se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale şi operaţii auxiliare ambalării etc.

Semnificaţia şi corelaţiile terminologiei privind ambalarea mărfurilor, precum şi succesiunea fazelor premergătoare ambalării unui produs, sunt redate schematic în Figura II.1. reprezentând fazele ambalării şi terminologia folosită.

Preambalarea este operaţia de ambalare a unui produs individual, în absenţa cumpărătorului, iar cantitatea de produs introdusă în ambalaj este prestabilită şi nu poate fi shimbată decât prin deschiderea sau modificarea ambalajului.

Există instrucţiuni de metodologie legală referitoare la prembalarea unor produse în funcţie de masă sau volum. Produsele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege vor fi inscipţionate cu litera e, de înalţimea a cel puţin 3 mm, plasată în acelaşi loc cu masa şi volumul nominal. Este interzisă tipărirea pe ambalaj a erorilor tolerate.

Valorile  cantităţilor nominale sunt impuse prin lege, publicate în Monitorul Oficial al României pentru fiecare categorie de produse.

Este interzisă, prin lege, producerea, importarea şi comercializarea de ambalaje înşelătoare.

Preambalajul înşelător este preambalatul care crează impresia că are o cantitate mai mare decât cantitatea nominală. Se consideră preambalat înşelator dacă peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau în cazul în care în pachet există produs cu mai puţin de 15% decât cantităţile prevazute de lege.

Toate preambalatele fabricate conform instrucţiunilor trebuie să poarte următoarele inscripţii lizibile, care să nu poată fi şterse:

·        cantitatea nominală;

·        o marcă sau o inscripţie care să permită identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalare;

·        marca e, de cel puţin 3mm, situată în acelaţi câmp vizual cu cantitatea nominală. Aplicarea acestei mărci garantează că preambalatul îndeplineşte cerinţele prevăzute de instrucţiuni.

·        verificarea preambalatelor se face prin eşantionare în două etape:

o       verificarea conţinutului real al fiecărui preambalat din eşantion;

o       verificarea mediei conţinutului real al preambalatului din fiecare eşantion.

·        pentru fiecare din aceste verificări există două planuri de eşantionare;

·        un plan pentru verificarea nedestructivă, care nu implică deschiderea ambalajului;

·        alt plan pentru verificarea distructivă, care implică deschiderea ambalajului.

Din motive economice, verificarea distuctivă este limitată la minimum necesar.

Un lot este constituit din preambalate cu aceeaşi cantitate nominală, aceeaşi şarjă de producţie, ambalat în acelaşi loc. (Pop L., 2002)

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI