|
Aproape o treime din suprafaţa uscatului este acoperita de păduri. Pădurile cresc in mod natural oriunde este suficienta apa pentru a permite dezvoltarea copacilor, si adăpostesc multe plante si animale. Pădurile temperate sunt răspândite intre tropice si regiunile polare.
Tipuri de copaci
Exista doua tipuri de copaci: foioase si conifere.
Copacii din pădurile de foioase isi pierd frunzele la un moment dat, de aceea sunt goi timp de câteva luni, interval in care se odihnesc. Când primesc din nou suficienta lumina si ploaie, le cresc noi frunze.
Coniferele isi păstrează frunzele timp de cativa ani, si le pierd treptat, timp in care le cresc altele noi, de aceea nu sunt niciodată goi.
Specii dominante
Cel mai des întâlnit tip de copac dintr-o pădure se numeşte specie dominanta. Diferitele specii au grade diferite de rezistenta la frig si uscăciune, de aceea fiecare specie are o anumita răspândire, fiecare pădure având o anumita specie dominanta.
Imediat la sud de Cercul Polar de Nord exista vaste păduri de conifere. Speciile dominante, ca pinul, bradul si molidul, pot supravieţui iernilor geroase.
In regiunile polare nu cresc copaci deoarece este prea frig, iar apa se afla sub forma de gheata.
Foioasele, ca fagul, stejarul si arţarul, se dezvolta cel mai bine acolo unde verile sunt calde, iar iernile nu foarte reci. Pădurile de foioase ocupa o fasie de-a lungul Asiei, Europei si Americii de Nord.
Langa tropice este cald tot timpul anului. Aici cresc multe specii de copaci, cum ar fi arbori ecuatoriali si tropicali.
La sud de tropice sunt mai puţine păduri temperate deoarece uscatul este mult mai restrâns in jumătatea de sud a Pamantului.
Îngrijirea pădurilor
Acum 2000 de ani, pădurile acopereau cea mai mare parte a Europei, Americii si Asiei, dar in prezent s-au restrâns drastic. De exemplu, Marea Britanie nu mai are decât 10% din pădurile de odinioară.
Odată cu creşterea populaţiei, tot mai multe păduri au fost defrişate pentru a face loc locuinţelor si cultivării plantelor.
Oamenii aveau nevoie de lemn pentru construcţii si alte intrebuintari. Si-au dat seama, când tăiau aluni, ca din buturugile cu rădăcini in pamant creşteau repede noi tulpini. Ei tăiau aceste tulpini la interval de cativa ani, timp in care ceilalţi copaci erau lasati in pace. Astfel, existau copaci de diferite vârste, care adăposteau o sumedenie de animale.
In zilele noastre se plantează multe conifere, care cresc repede. Mii de puieti sunt plantaţi pe suprafeţe extinse. Acestea nu sunt păduri adevărate, fiind alcătuite dintr-o singura specie de copaci si adăpostesc puţine animale.
Anotimpuri
Regiunile temperate au patru anotimpuri. Copacii si majoritatea plantelor de pădure se dezvolta in cicluri anuale. Primăvara le cresc noi frunze, vara flori si muguri foliari, iar toamna se formează seminţe. Si viata animalelor din pădure urmează un ciclu anual, in stransa legatura cu ciclul plantelor.
Primăvara, copacilor le cresc frunze noi. Multe animale fac pui.
Vara, multe plante de pădure înfloresc. Insecte ca albinele si fluturii se hrănesc cu nectarul florilor, polenizându-le totodată. Apoi plantele formează seminţe.
Toamna, multe animale, ca bursucii, se desfată cu fructe de pădure si seminţe. Fac depozite de hrana pe care o mananca iarna. Foioasele isi pierd frunzele.
Iarna, pădurile de foioase sunt lipsite de frunze, iar animalele nu au ce manca. Multe migrează (fac drumuri lungi) pentru a ierna in regiuni cu mai multa hrana. Altele hibernează (dorm) pana primăvara.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
