|
1. Notiuni introductive
Relatia om – mediu
Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socuioeconomica presupune construirea unor modele de perceptie si interpretare a mediului , a pozitiei omului in natura , a relatiilor dintre om si mediu si respectiv a legaturii dintre mediu si dezvoltare .
Silit de imprejurari
- producerea unor catastrofe naturale ( inundatii , incendieri de paduri si pajisti , surpari , eruptii vulcanice )
- invazia altor cete de oameni; omul a inaintat in tinuturi mai putin prielnice , mai aride ori cu ierni geroase , dovedind o mare capacitate de adaptare diferentiindu-se ca ocupatii si ca unelte folosite , ca mod de viata , imbracaminte , hrana , de zona anterior locuita . In felul acesta limitele spatiului locuit de specia umana s-au extins necontenit.
Puterea omului de adaptare , mai mare decat a tuturor animalelor s-a datorat tocmai ratiunii care l-a dus la cunoasterea calitativa a mediului inconjurator , la aprecierea posibilitatilor lui pentru existenta speciei umane si la explicarea fenomenelor din jur.
Omul a cautat sa cunoasca mediul inconjurator , sa-i foloseasca insusirile pentru adapostire si aparate , pentru procurarea hranei si a materialelor necesare vietii lui , fiind constient de ceea ce se afla in jurul lui , punand in balanta avantajele si primejdiile pe care le pot da la iveala locurile in care traiau , pentru asigurarea celor necesare vietii .
In scurta etapa a istoriri geologice a Pamantului de la aparitia omului preistoric pana in prezent , s-au produs mari modificari in peisajul geografic al globului , unele cauze naturale fiind :
- schimbari climatice
- transgresiuni marine
- eruptii vulcanice
- cutremure distrugatoare
Alte cauze sunt datorate interventiei omului . Cand omul preistoric a trecut la agricultura cu patru – cinci milenii i.Hr. , modificarile in mediul inconjurator au inceput a lua oarecare amploare prin :
- despaduriri
- acumulari de ape pentru irigatie
- terasarea terenurilor in panta
creindu-se peisaje specifice, schimbarile , modificarile , nefiind mari .
Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita :
- dezvoltarii industriei
- cresterii numerice tot mai accentuate a populatiei ( “explozia demografica” )
- aglomerarii crescande a marilor centre orasenesti
- indesirii cailor de transport (rutiere , cu ample treceri la nivel suprapuse ; feroviare ; navale , cu vaste incinte portuare si aeriene , cu piste de aterizare )
- defrisarile pe mari intinderi : eroziunea terenurilor
- deversarile de substante nocive in apele curgatoare sau eliminarile lor in atmosfera.
Mediul natural care ocupa zone terestre a fost inlocuit cu asezari omenesti , cu terenuri cultivate , cu exploatari miniere in galerii sau cu mari descopertari la suprafata , cu paduri de sonde , cu mari uzine , cu orase in care aspectele naturale au disparut cu totul , luandu-le locul piatra , betonul si metalul , plus fumul cosurilor gazele de esapament ale autovehicolelor .
Mediul transformat de om in masura mai mica sau mai mare s-a numit mediu geografic sau umanizat .
Elemente componente ale mediului inconjurator
Continutul mdiului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale si constructii omenesti ce modifica peisajul natural creand structuri functionale ce s-au diferentiat de cadrul natural primordial in decursul evolutiei istorice .
Elementele mediului pot fi grupate in trei categorii :
- elemente primare : fundalul naturii fizice , neinsufletite
- elemente derivate : s-au dezvoltat pe seama celor dintai (pe care le-au transformat) reprezentand mediul biotic (vietuit)
- elemente antropice : introduse de om prin activitatile sale constiente .
Componentele primare ale mediului sunt :
- aerul
- apa
- scoarta terestra
- relieful
- flora
- fauna
- solurile
2. Solul
Formarea si compozitia solului
Uscatul – este format din continente si insule, nu constituie numai suport pentru desfasurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare adaptate respiratiei in aer liber , reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale .
Omul a exploatat din timpuri vechi sarea si unele minereuri metalifere ( aur, fier apoi mercur la sfarsitul sec al XIX-lea) . Carbunii incep a fi exploatati din primele secole ale mileniului nostru . Petrolul incepe a fi exploatat in secolul XIX . Gazele incep a fi exploatate in secolul XX .
Dupa 1950 s-au extins exploatarile de hidrocarburi pe platforma continentala .
Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice , fizice , biologice .
Pe uscat , unde scoarta terestra se afla in stransa interferenta cu aerul atmosferic , cu umiditatea si schimbarile regimului termic , s-a dezvoltat o patura subtire de sol ( 30 pana la 200 cm ) .
In alcatuirea solului intra :
- particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
- particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse ( radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte , rozatoare) ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale , contribuind la formarea humusului ce da fertilitatea solului .
- apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura reactiile necesare functiilor solului .
- gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare a reactiilor din sol .
Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la suprafata litosferei , in urma unor procese de dezagregare ( diferentele de temperatura, inghetul ) precum si a unor procese de descompunere chimica (datorita apelor de infiltratie)se faramiteaza in particule mai mari sau mai mici : pietrisuri , nisipuri , argila , praf .
Sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale . L transformarea resturilor vegetale un rol important il au niste organisme mici numite bacterii , ce transforma aceste resturi in humus . O contributie in formarea solurilor o are apa de infiltratie , cedizolva anumite substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorb odata cu apa substantele hranitoare. Aerul din sol provine din atmosfera si este necesar pentru aerisirea solului .
Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :
- materialul parental (roca pe care s-a transformat )
- formele de relief
- clima ( influenteaza prin precipitatii )
- activitatea biologica
Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a substantelor vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi organici ce ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental .
Solurile au culori diferite :
- rosii caramizii : in zonele calde cu anotimp secetos ;
- negre : in tinuturile temperate ;
- albastrii : in tinuturile subpolare ;
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui . Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti . Pe baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca .
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim , dar deseori s-au manifestat neglijente condamnabile , ce au dus la distrugerea solului prin eroziune .
Solul e o vasta uzina a naturii , care produce o mare cantitate de biomasa folosita ca hrana de o parte din vietuitoare , inclusiv de om . Este cel mai important mujloc de productie pentru agricultura si silvicultura . Este tot mai mult influentat de om. Asupra solului interventiile antropice pot produce modificari insemnate .Prin araturi omul transforma anual 3000 Km3 de soluri naturale in pamanturi afanate ce schimba radical conditiile de aerisire , de umiditate , procesele biologice .
Prelucrat , solul devine un corp artificializat care implica un alt regim al infiltrarii apelor din precipitatii , un alt regim al scurgerilor , alte posibilitati de evaporare si de inmagazinare a apei , a substantelor minerale , o slaba coeziune si mult mai redusa rezistenta la eroziune . De aceea in tinuturile cultivate agricol , schimbarile in relief sunt mult mai active , eroziunea si depunerile putand capata viteze ingrijoratoare .
Calculand cantitatea de aluviuni la gura fluviilor se poate estima intensitatea eroziunii solului in bazinul respectiv .
Exemplu : Dunarea depune in medie la varsarea in mare aproape 80 milioane de aluviuni pe an . Aceasta cantitate raportata la suprafata bazinului fluviului, inseamna ca in fiecare an eroziunea antreneaza 98 de tone de sol de pe fiecare kilometru patrat .
Cresterea rapida a deversarilor atat de intense de aluviuni a inceput spre sfarsitul sec al XVIII - lea si s-a amplificat in secolul al XIX – lea , atunci cand s-a trecut la agricultura extensiva , multe pajisti fiind destelenite si multe paduri defrisate . Atunci a inceput formarea deltei secundare de la gura Chiliei ( bratul principal al fluviului ) care progreseaza repede .
Din punct de vedere fizic , solul este un sistem polidispers , structurat si poros , alcatuit din trei faze : solida , lichida si gazoasa , fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive .
Un centimetru de sol , in grosime , se realizeaza in zeci , sute de ani . Dar solul si humusul pot fi pierdute intr-un an , prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice , in urma unor precipitatii de intensitate mare , a defrisarii padurilor .
Un kilogram de sol contine in general :
- cca 0.78 Kg substante minerale , huma , argila , cuart , carbonati , oxizi de fier
- cca 0.015 Kg aer
- cca 0.15 Kg apa
- substante organice : humus , lignina , celuloza , grasimi , rasini , antibiotice , vitamine , hidrocarburi , enzime .
Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a solului , de culoare neagra sau bruna , mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor.
Contine carbon (C), oxigen (O) , hidrogen (H) , sodiu (Na) , potasiu (K) , fosfor (P) , substante care intervin in alcatuirea acizilor humici (substante organice specifice cu molecule complexe si caracter slab acid ).
Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice , contribuind la formarea structurii afanate , favorabile dezvoltarii plantelor .
Concluzie : Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant . Este partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5 m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important .
Raspandirea solurilor .
Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului , astfel zonele intinse lipsite de conditiile necesare pentru formarea solului ( deserturile , zonele acoperite de calotele glaciare ).
Raspandirea solurilor pe glob depinde de zonele de clima , zonele de vegetatie si relief .
Deosebim mai multe tipuri de soluri .
a) Solurile de tundra , sarace in substante organice , putin favorabile agriculturii (siberia , Nordul Canadei )
b) Podsolurile – tipice pentru climatul temperat umed si relativ rece , sub paduri de conifere si conifere in ameste de foioase , de culoare albicioasa – cenusie ,si sunt potrivite numai pentru plante nepretentioase la cantitatea de substante nutritive (ovaz , secara , cartofi )
c) In climatele temperate (sub padurile de foioase) se formeaza soluri brune de padure tipice pentru Europa centrala si vestica sau pentru nord-estul SUA .Sunt bune pentru culturi , fiind fertile .
d) Campiile se caracterizeaza prin soluri de culoare brun-inchisa sau neagra . Cernoziomurile – soluri de o mare fertilitate , favorabile plantelor mai putin pretentioase la umezeala (grau , orz , floarea-soarelui , porumb )
e) Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau rosii (terrarose) , datorita acumularii oxizilor de fier in sezonul arid . Sunt fertile in general .
f) In zonele ecuatoriala , subecuatoriala si tropicala umeda se formeaza diferite subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate pe calcare sau pe roci vulcanice .
g) Solurile aluviale se intind in lungul marilor fluvii si pe campiile litorale (Valea Nilului , Campia Indo-Gangetica )
h) Etajarea pe altitudine a solurilor , in unele zone , determinata de relief . Numeroase etaje altitudinale de soluri , paralele cu etajele de vegetatie , solurile in muntii inalti din zona intertropicala (Himalaya sau nordul Anzilor) unde se trece de la loteritele de la poale , la solurile de tundra alpina .
Distinctia intre solurile zonale , intrazonale si azonale .
Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate . Distributia pe glob depinde de tipurile de climat si de vegetatie (altitudine si latitudine ) .Cele mai raspandite sunt lateritele , solurile rosii de savana (feruginoase) , solurile rosii si galbene subtropicale , solurile cenusii de desert , cernoziomuri , soluri castanii de stepa , soluri argiloiluviare , podzoluri , soluri de tundra .
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
