Isi trage denumirea de la zeul secerisului la romani: Saturn;
-                 din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscutã ultima;
-                 are o miscare înceatã de 30 de ani in jurul Soarelui;
-                 la o distantã de 2 ori mai mare de Pãmânt decât Jupiter;
-                 este greu de studiat datoritã iluminatiei slabe;
-                 se cunosc putine date despre ea dinaintea erei spatiale;
-                 Inelul- în 1610- Galilei- observã cã planeta pare sã aibã mânere si scrie cã “Saturn are urechi”;
-                 în 1656- Chr. Huygens- descoperã inelul planetei;
-                 a doua mare planetã din Sistemul Solar;
-                 are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete având dimensiunea egalã cu cea a Pãmântului;
-                 volum de 100 de ori mai mare decât cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare;
-                 forta de gravitatie la ecuatorul saturnian este mai micã decât pe Terra în ciuda mãrimii;
-                 materialul sãu este mai mult în stare lichidã si gazoasã si de aceea densitatea este foarte micã 70% din cea a apei;
-                 are o rotatie rapidã în jurul axei 10 h, 26 min. rezultã o umflãturã la ecuator unde diametrul este cu 10500 km mai mare decât la poli;
-                 este cea mai turtitã planetã;
-                 ca si Jupiter este o sursã de cãldurã: radiazã de 2.9 ori mai multã energie decât Soarele;
-                 cãldura internã a planetei Saturn determinã încãlzirea atmosferei si fenomene meteorologice;
-                 acoperitã de nori densi si o pãturã de metan mai groasã în atmosfera înaltã a planetei;
-                 partea cea mai spectaculoasã a planetei este inelul;
-                 însã în 1975 s-au descoperit douã inele, concentrice despãrtite de diviziunea Cassini, apoi trei (mai târziu) si prin sondele spatiale precum Pioneer 11 câteva mii;
-                 acestea ridicã câteva enigme cum ar fi natura lor despre care nu se stie nimic;
-                 cert este cã acestea sunt prea active pentru a fi rãmas neschimbate 4 milioane de ani;
-                 dacã s-ar cãlãtori pe un inel, inelul A, cu 25 km/zi am reveni la locul de plecare dupã 95 de ani;
-                 grosimea lor diferã de la 5-10 km la 10 m;
-                 o altã enigmã este existenta inelelor care reprezintã o sfidare a legii gravitatiei;
-                 combinate cu presiunea luminii solare si câmpul magnetic saturnian, particulele din inele ar trebui o parte sã cadã pe planetã iar cealaltã sã fie împrãstiatã în spatiu;
-                 ca structurã sunt formate din particule diverse: praf, pietricele si blocuri gigantice;
-                 sonda Pioneer 11 a trecut prin inelul 3 fãrã urmãri, dar cu cel putin 4 lovituri;
-                 materialul are densitate micã si s-ar pãrea cã este gheatã;
-                 inelele nu sunt de loc asemãnãtoare dupã cum aratã sonda Voyager;
-                 peste inele se pot observa dâre de luminã asemãnãtoare unei “spite”; fenomenul este legat de lumina solarã;
-                 Satelitii:- sunt în numãr de 17 si foarte diferiti între ei;
                    - au densitãti foarte diferite la fel ca activitatea;
-                 la marginea primului inel, A, orbiteazã un satelit de 30 km diametru;
-                 primul satelit, cu alti 2 formeazã o centurã de trei;
-                 pe la 150000 km de centru se aflã alti 2 sateliti de 180 si 120 km diametru;
-                 toti cei 5 au fost descoperiti în 1980;
-                 nu au primit nume ci doar numere de ordine;
-                 urmãtorul în ordinea distantei fatã de centru planetei, Mimas, are diametrul ~ 400 km; este supranumit “satelitul cu motor” datoritã existentei pe el a unui crater de 130 km diametru cu un vârf înalt de 6 km în centru, ca un motor cu reactie;
-                 urmãtorul este Enceladus ~ 500 km diametru, reflectã aproape în întregime lumina de la Soare lucru care dovedeste cã este aproape în întregime acoperit de gheatã;
-                 acestui satelit datoritã eruptiilor din interior i se sfarmã gheata si în jurul sãu se formeazã un microinel reâmprospãtat de gheata ruptã din satelit care se depãrteazã;
-                 pe la 300000 km, Thetys- de douã ori mai mare ca Enceladus brãzdat de un sant de 3 km adâncime si lat de 20 km;
-                 urmeazã satelitii Diona si Rhea: sfere cu diametru de 1120 km si 1530 km; foarte întunecati;
-                 Diona are un tovarãs mai mic Diona B la 377400 km de centrul planetei, alcãtuit din gheatã;
-                 Rhea orbiteazã la 527000 km; atât Rhea cât si Diona sunt plini de cratere;
-                 Titan- are diametrul cu 5800 km mai mare ca a planetei Mercur si ridicã problema vietii;
               - are o atmosferã de azot- 70% , metan si acid cianhidric- 8%;
               - presiunea este de 4 ori mai mare ca pe Terra;
               - are o temperaturã foarte scãzutã de –180ºC, o pãturã de nori mai groasã ar putea mentine solul la o temperaturã favorabilã vietii (~ ca în Antarctica);
               - are o gravitatie de 2/3 din cea a lunii si se roteste la ~ 1228000 km;
-                 Hyperion- se roteste la ~ 1.5 milioane km de centrul planetei;
                      - are diametrul de 300 km;            
                      - este foarte putin cunoscut;
-     Iapet- are 1500 km diametru;                     
               - se roteste la 3.5 milioane km;
               - are o emisferã de 5 ori mai strãlucitoare ca cealaltã;
-                 Phoebe- este un asteroid care trecând pe lângã Saturn i-a devenit satelit;
                  - orbiteazã la 13 milioane de km de Saturn;                              
                  - este singurul care se roteste retrograd (în sens invers celorlalti);
-                 Saturn apare ca un minisistem planetar în care Saturn ar fi astrul central;
-                 Ultimele cercetãri aratã cã între Titan si Rhea se aflã o centurã de asteroizi;

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI