TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

Sfecla de zahar - Biologie

PLANUL TEMEI

 

 

 

I   Argument

 

II  Importanta culturii

 

III Tehnologia de cultura la sfecla de zahar

 

   III.1Lucrarile solului
   III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor
   III.2 Fertilizarea
   III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar
   III.3 Rotatia si asolamentul
   III.3.1 Plante care au boli si daunatori comuni
   III.4 Samanta si semanatu
   III.5 Lucrari de ingrijire
   III.5.1Boli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar
   III.5.2 Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor
   III.5.3Masini,unelte,utilje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar
   III.6 Recoltarea si productii

 

IV Concluzii

 

V  Bibliografie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I Argument

        
            Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa          
 Pentru agricultura  Sfecla de zahar , necesita  lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea  culturilor  si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole .                                                       
         -Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
       -Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat  si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori  asupra culturilor din asolament .
      -Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura .
            -De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase  pentru animale .                                                                                    
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora .
            -De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant.
           Industrie

-         Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei

zaharului.

-         Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei

alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.

 

            Pentru hrana animalelor

-         Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.

-         Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si
macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.
-         Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la
unitatea de suprafata.

 

             Pentru economia tarii
-         Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin
exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa.
-         De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in
prelucrarea sfeclei de zahar.
            Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta”
            Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.

 

 

 

II. IMPORTANTA CULTURII

 

            Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu 17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut.

            Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera apropiata de cea a porumbului pentru masa verde.

            Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat.
            Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5% din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20% substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a butanolului, a acetonei, a drojdiei alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a furajelor concentrate.
            Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15% Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura.
            Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate economica a unitatilor cultivatoare.
           

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

III.1 LUCRARILE SOLULUI

 

Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita mari cantitati  de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc,  in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii.
Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa  apare frecvent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice .
In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului.
Dupa premergatoarele  tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile culturii de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu grapa stelata. Executarea araturi de baza la peste  30cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de baza  efectuate la 25-30cm  adancime  vara sau toamna vor fi nivelate prin grapare. Lucrarile solului  de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinativ de sol pe adancimea de 4-5 cm.
            In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel:
            -Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu colti rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor.
            -Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5 cm). Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei de zahar.
            Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11-12 cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma, determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 512 ori

nota totala 5.55

autor: cmc


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 


acasa -
Viata de Student Referate Grile Spiru Haret