|
PĂSĂRI
| Denumirea
| Reprezentanţi
| Caractere generale
| Porumbei
| Porumbelul, turturică
| Ciocul moale la bază şi cornos la vârf. Corpul fusiform. Foarte bune zburătoare.
| Scurmătoare
| Găina, cocoşul de munte, potârnichea, prepeliţa, fazanul, păunul etc.
| La cap au creastă şi bărbie. Picioarele puternice, terminate cu gheare tocite. Nu sunt bune zburătoare.
| Înotătoare
| Raţa, gâsca, lebăda, pelicanul etc.
| Ciocul lăţit, penele unsuroase. Picioarele aşezate mult înapoia corpului, iar degetele unite printr-o membrană înotătoare. Corpul în formă de luntre.
| Picioroange
| Barza, stârcul, egreta mare, egreta mică, lopătarul.
| Cioc lung. Picioare lungi, subţiri,degetele având membrană numai la bază.
| Agăţătoare
| Ciocănitoarea, cucul, etc.
| Picioarele cu două degete îndreptate înainte şi două înapoi. Duc viaţă arboricolă. Se hrănesc cu insecte şi larvele lor.
| Răpitoare:
- de zi
- de noapte
|
Uliul, şorecarul, acvila,
vulturul pleşuv
Cucuveaua, bufniţa
| Ciocul ascuţit şi încovoiat. Simţuri agere. Picioare puternice, terminate cu gheare ascuţite şi încovoiate. Ochii aşezaţi în faţă. Penaj moale.
| Păsările
| Vrabia, rândunica, privighetoarea, mierla, ciocănitoarea etc.
| Corpul mic, picioarele foarte subţiri. Unele sunt bune cântătoare
| Alergătoare
| Struţul
| Degete reduse la număr. Aripi scurte, corp greoi, picioare puternice. Bun alergător.
|
Păsările sunt vertebrate bine adaptate la zbor, având forma aerodinamică. Corpul este acoperit cu un înveliş uşor de: pene, fulgi şi puf produse de piele. Au membrele anterioare transformate în aripi. Membrele posterioare, cu patru degete, asigură staţiunea bipedă şi mersul pe sol, dar şi înotul, agăţatul, scurmatul la unele specii. Picioarele sunt acoperite cu o piele solzoasă, ceea ce ne arată înrudirea lor cu reptilele. Oasele sunt pneumatice. Cele două maxilare sunt învelite în câte o teacă cornoasă, formând ciocul.
Sistemul nervos este mai dezvoltat şi are o structură mai complexă decât a reptilelor, datorită complexităţii zborului, orientării şi a activităţii instinctuale.
Dintre organele de simţ, cel mai perfecţionat este ochiul.
Sistemul digestiv diferenţiat în funcţie de modul de hrănire, prezintă cavitatea bucală, lipsită de dinţi, guşă, pipotă cu pereţi musculoşi, intestin subţire, intestin gros, rect scurt şi deschis în cloacă. Prin cloacă se elimină şi urina, dar vezica urinară lipseşte.
Sistemul respirator prezintă căi aeriene, cu un organ fonator, propriu păsărilor, numit sirinx, la bifurcaţia bronhiilor, doi plămâni şi nouă perechi de saci aerieni în cavitatea generală a corpului, unii chiar în legătură cu cavităţile din oase.
Sistemul circulator este mai bine dezvoltat decât al reptilelor. Inima, relativ mare faţă de dimensiunile corpului este tetrecamerală.
Circulaţia este dublă şi completă, ci separarea completă a sângelui oxigenat şi cel neoxigenat.
Temperatura corpului este constantă (42°C), datorită respiraţiei şi circulaţiei, care sunt foarte active.
În sistemul reproducător al femelelor se remarcă reducerea ovarului şi oviductului stâng la majoritatea speciilor.
Păsările sunt ovipare. Femelele depun ouă bogate în vitelus, cu coajă tare, calcaroasă. Majoritatea păsărilor îşi construiesc cuiburi în care depun ouăle pe care le clocesc, apoi îşi hrănesc şi îşi îngrijesc puii. La aceste procese participă, în funcţie de specie, fie femela, fie masculul, fie ambii părinţi, excepţiile fiind destul de rare.
Păsările au o largă răspândire pe Glob, trăind în cele mai variate medii de viaţă (stepă, deşert, tufişuri, păduri, ţărm, apă) şi adoptând cele mai variate regimuri de hrană (insectivore, carnivore, granivore, omnivore), etc.
Multe păsări se deplasează toamna de la locuri de cuibărit la cel de iernat, cu climă mai caldă şi hrană mai abundentă, şi revin primăvara.
Sunt păsări migratoare. Pentru o anumită zonă geografică ele pot fi oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă sau păsări de pasaj. Mai puţine sunt păsările sedentare, care nu îşi părăsesc locurile de cuibărit.
Păsările se clasifică în mai multe grupe după tabelul de mai sus.
Pentru a vedea tot referatul CLICK AICI
|
