TOATE REFERATELE - ADAUGA REFERAT

PROIECT DE LECTIE - Chimie

PROIECT DE LECŢIE

 

 

Ø                  OBIECTIVELE OPERAŢIONALE

 

La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie:

 

Ø                  Să definească noţiunile de izomeri, izomerie de catenă;
Ø                  Să scrie izomerii de catenă ai n–alcanilor;
Ø                  Să scrie formule structurale desfăcute şi restrânse;
Ø                  Să denumească corect compuşii organici, conform regulei de denumire;
Ø                  Să explice structura alcanilor (metanului).

 

Ø                  STRATEGIA DIDACTICĂ

 

Ø                  METODELE DIDACTICE
ü     Conversaţia euristică;
ü     Discuţia dirijată;
ü     Explicaţia;
ü     Feed–back–ul;
ü     Schematizarea de noi cunoştinţe.

 

Ø                  MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ü     Manualul;
ü     Tabele.

 

Ø                  DESFĂŞURAREA LECŢIEI

 

Ø                  Moment organizatoric
ü     Notarea absenţelor.

 

Ø                  Verificarea cunoştinţelor anterioare
Profesorul propune elevilor câteva întrebări:
1.    Să se clasifice compuşii organici?
2.    Să se clasifice radicalii alchil?
3.    Cum se formează un radical?
Ø                  PREDAREA NOILOR CUNOŞTINŢE

 

ü   Se anunţă trecerea la o nouă lecţie;
ü   Se scrie titlul pe tablă: „Alcani –izomerie şi structură”
Izomerie. Atomii din metan, etan şi propan nu se pot aranja decât într-un singur mod, adică:

 

Pentru butan există două posibilităţi de aranjare a catenei:

Cei doi termeni au aceeaşi formulă moleculară C4H10 dar structuri diferite, deci şi proprietăţi diferite. Aceşti doi compuşi sunt izomeri. Pentru că în acest caz izomeria se datoreşte ramificării catenei, ea poartă numele de izomerie de catenă.
Pentru a nu se crea confuzii de nomenclatură, toţi izomerii de catenă ai alcanilor se denumesc după următoarea regulă:
Se stabileşte cea mai lungă catenă liniară, se numerotează de la un capăt la altul atomii de carbon, în aşa fel încât catena laterală să ocupe poziţia cu numărul cel mai mic, se denumesc ca radicali catenele laterale (ramificările), se indică poziţia sa prin cifre şi la sfârşit se adaugă numele alcanului cu catena liniară stabilită.
Exemplu

 


Se numeşte: 2-metil-pentan. În cazul izoalcanilor cu mai multe ramificări numerotarea catenei de bază trebuie să se facă astfel încât suma indicilor care arată poziţia ramificărilor să fie minimă.
Citirea radicalilor se face în ordine alfabetică, astfel etilul va fi menţionat înaintea metilului. Prezenţa mai multor radicali identici se indică prin prefixe: di, tri, etc.

 

Exemplu: care este denumirea corectă a izoalcanului cu formula:

 

Catena cea mai lungă este cea alcătuită din şase atomi de carbon; deci baza denumirii o va constitui numele alcanului corespunzător –hexanul.
Numerotarea atomilor de carbon se poate face însă în două moduri şi anume:
Pe baza regulei generale, substanţa de mai sus poate fi denumită astfel:
3-etil-5,5-dimetil hexan sau 4-etil-2,2-dimetil hexan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dintre cele două denumiri posibile, este corectă ultima, suma indicilor de poziţie (2+2+4=8) fiind mai mică decât în primul caz (5+5+3=13).

q                    Denumiţi izobutanul, ţinând seama de regula formulată mai sus.
q                    Care este denumirea corectă pentru un izomer al octanului: 2,2,4-trimetil pentan sau 2,4,4-trimetil pentan? Scrieţi formula structurală a izomerului.

 

Structura.

 

În molecula alcanilor toţi atomii de carbon au starea de hibridizare sp3. În această stare unghiurile dintre valenţele atomului de carbon sunt de 109o28`; ele sunt orientate în spaţiu după direcţiile celor patru vârfuri ale unui tetraedru regulat.

Figura 1. Modelele spaţiale ale moleculelor de metan şi de etan

Modelele spaţiale ale primilor doi termeni ai seriei alcanilor sunt redate în figura 1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Datorită orientării tetraedrice, în hidrocarburile cu doi şi mai mulţi atomi de carbon, legătura C–C permite rotaţia liberă a celor două grupe de atomi pe care le uneşte. Hidrocarburile cu catene liniare au de fapt forma de linii frânte, care din cauza rotaţiei libere pot lua forme variabile.
Cea mai stabilă este însă forma în zigzag, cu toţi atomii de carbon în acelaşi plan, ca în figura 2.

Pentru a vedea tot referatul

CLICK AICI

descarcat de 728 ori

nota totala 5.24

autor: danut


Inscriere in newsletter

Referate liceu (1282)

Ultimele cautari

Cele mai downloadate

 


acasa -
Viata de Student Referate Grile Spiru Haret